Mulţi din prietenii mei ştiu că nu ascult muzica in română de nici-un fel. Cred că după această afirmaţie, deja mă judecaţi, dar totuşi să nu vă judec eu primul.So… de ce nu ascult eu muzica în ” dulce-i limba romanească ” ?Poi în primul rând când ascult o piesă, nu îmi doresc in primul rând să ma streseze.

Să luam spre exemplu fraţii noştri Speranţa: tot respectul pentru ei dar în lucrările lor muzicale, se vede mâna aceluiaşi compozitor, care la un moment dat devine stresant. Ar fi păcat să spun că nu sunt piese frumoase la ei ( Doamne da-ne-nţelepciune, Corabierul şi altele care nu-mi vin acum in minte ) faza este că la fel cum sunt piesele astea mai sunt piese care nu vezi mare diferenţa la ele, înafară de versuri (să nu comenţi că nu e aşa, dar daca totuşi comentaţi, mai întâi ascultati Speranţa)Sa luam alt exeplu: fraţii noştri de la Continental : parerea mea clara despre ei este: STRICA CANTARILE FRUMOASE. Cum poţi tu să iei o piesa ca You Raise Me Up (Selah) / Tu ma inalţi ( Continental ) ?

La varianta in engleza incepe sublim cu o vioara de te unge la suflet. Apoi incepe tipul cu vocea frumos ca o continuare a viorii, nu se avanta prea tare, pregatind asfel momentul care urmează când incepe iar patea intrumentelor. La continental, incepe Pianul (suna frumos pianul dar … hmmm nu sta in caracterul piesei ) apoi incepe tipul cu vocea, tot respectul pentru el, dar nu cred k a abordat problema cum trebuie, are momente de “nervozitate” : “atunci mă-ncred”. Sa numai zic de partea solistica a chitarii, jesus nush ce o avut in cap cel care a facut partea intrumentala, pur si simplu nu se potriveste. Si apoi, continental mare lor greseala e la VOCE, eu abordează piese worship, gospel, in stil coral in felul asta strica tot ce e mai frumos la piesa respectiva ( Testify To Love, Can’t Live A Day luate de la Avalon ) As putea da exemple multiple, dar … cine vrea n-are decat sa ma intrebe.

Printează acest articol
  • Print this article!