iwFD

Cred ca fiecare din noi avem anumite experiente in viata pe care nu vrem sa ni le mai amintim sau sa ni le aminteasca cineva. Dar totusi fac parte din istoria noastra, vrem sau nu vrem. Am si eu cateva din’astea la activ - nu mutle dar am

Intr-o joi sau vineri … sau miercuri, numai stiu exact am plecat impreuna cu

tatal meu si inca un frate (Claudiu) spre Bucuresti. Tatal meu in “timpul liber” obisnuieste sa intaleze centrale termice, iar noi ca niste copii ascultatori ce suntem mergem sa-l ajutam. Si uite asa au ajuns cei doi fii impreuna cu tatal lor sa porneasca in aceasta lunga si imprevizibila calatorie spre o ruda de-a noastra din B, pentru a instala o central. Eu atunci eram incepator in ale sofatului nu stiu daca aveam un de zile de condus. Tatal meu mi-a facut placerea sa ma lase sa conduc, va dati seama bucurie pe capul meu, eu sa conduc … mai spune-mi tu un baiat care sa …

Cred ca am oprit o data sau de doua ori pana in bucuresti. Dupa aproximativ 200km a inceput sa ma doara fundul de vai vai, la un moment imi amortise, in al moment nu-l mai simteam , dar nu puteam sa zic: tata mai condu matale ca eu numai pot, era prea frumos sa conduci, sa depasesti.

Intr-un final ajungem la destinatie. Ne apucam de treaba, tragem tare dar nu reusim sa terminam pana sambata ( tata si noi doream ca duminica dimineatza sa fim inapoi acasa ca sa putem merge la biserica ). Am stat pana sambata tarziu ca sa terminam lucrarea si intr-un final am terminat. Am fi putut ramane inca o seara si sa plecam duminica dimineatza, dar am considerat (noi) ca e mai bine daca suntem acasa pentru duminica. Ori cum ar fi … vorba aia … home sweet home.

Ne pornim seara spre casa. Era deja intuneric cand am parasit orasul. Spre fericirea mea eram din nou la volan. Undeva la iesire din Bucuresti am oprit la un peco sa alimentam, am pus cam de 150ron ( 1 milion jumatate pe vremea aia ), si am pornit din nou la drum. Toti eram obositi, dar cred ca tata era cel mai obosit. Eu conduceam … vreme buna … traficul era aerisit, toate bune si frumoase. Am reusit sa ajung la 130-140km/h (constant) cu busul nostru. In vremea aia masina noastra era la apogeu, o ducea cel mai bine. Directie buna, motorina buna, roti bune, totul bine si frumos ( culoarea cam urata - verde ). Tata din cand in cand mai tragea cu cu ochiul la chilometraj. La un moment imi spune sa numai depasesc 110km/h. Eu ma supun si mai dau drumul putin la acceleratie, saraca acceleratie a facut febra musculara la cat a stat de incordata.

La un moment vad pancarda cu judetul Buzau, incerc si eu sa-mi mai schimb pozitia la volan ca incepeam iar sa amortesc. Ma uit in spate, fratele meu dormea dus intins pe bancheta. Tata si el cred ca atipise, eu singur mergeam voinici pe sosea. Soseaua era libera, parca eram singurul care mai mergea in seara respectiva. Mie imi prindea bine drumul ( capatam experienta, gandeam eu ). Uneori se mai trezea cate un “Ghitza” sa-mi strice seara, mergand cu faza lunga, dar era o placere pentru mine sa-i fac cu farurile.

Deodata … vad in mijlocul drumului o movila destul de mare, neagra. Prin capul meu trecuse in momentul ala 101 ganduri: ce sa fie? pamant? asfalt … ??? Problema e ca ca movila aparuse de nicaieri acu 1 secunda nu era in fata iar acu hop la 5m in fata mea. Ce sa fac? Nici nu am avut timp sa gandesc ca hopa sus pe movila. Deodata se auzi un buff destul de puternic - eram eu cu masina care ma izbeam de movila. Am intrat in movila mai mult cu partea de la sofer astfel incat masina a incalecat putin movila si a fost trimisa inafara carosabilului. Deja eram cu masina pe ogoare la oameni cand … vad venind spre mine cu o viteza destul mare, ca nu am mai avut timp sa ma feresc de el, un copac. Nu am avut ce face asa ca l-am luat din plin. In acel moment se auzise sticla cum se sparse. Mai merg o bucata prin ogoare dupa care masina de la sine face doua tumbe mari apoi se opreste. …. liniste ….

- Ce s-a intamplat ? sunteti bine? Claudiuuu??? Intreaba tata

- Da, se aude incet vocea lui Claudiu din spate

Masina s-a rasturnat pe o parte, parbrizul spart … incerc sa-mi scot centura si ies afara din masina … inafara de cateva sticle sparte prin cap, eu eram OK. Iasa si tata afara din masina si imi spune sa-l ajut pe Claudius a iasa afara. Ma sui pe masina si deschid portiera lateral si il scot afara.

Claudiu se lovise la incheietura piciorului, in spate noi aveam toate sculele, cand s-a rasturnat masina imi inchipui ce era acolo … care e Claudiu si care sunt sculele ?

Ma uit spre sosea, mai vad niste masini oprite ce oameni de treaba, ma gandesc eu, s-au oprit sa ne ajute. Mergem spre sosea … nu ajungem bine la margine ca vine un tip nervos spre noi:

- Ma! Care esti cu oile? Care esti ciobanul ma?

- Ce oi? Ce cioban? intreaba tata?

- Cum ce oi, tocmai am intrat intr-o oaie. raspunse “nervosul”

Aaaa, deci movila era de fapt o oaie.

- Poi si noi am avut accident, masina e in camp, spuse tata

- Aaa, de asta am vazut noi luminile alea pe cer, raspunse “nervosul”

Mai stam noi putin … iar cand ne uitam pe sosea vedem “movila” . Ne indreptam spre oaie, dar pana la oaie pe sosea era plind e par, probabil par de oaie. Cand ajungem la fata locului ce sa vedem? Ditamai oaia, care de fapt nu era oaie ci era un porc, iar porcul de fapt nu era un porc obisnuit ci era porc mistretz. Na… movila – oaie – porc – porc mistret. Saracu porc era mort.

“Nervosul” nu era de fapt un sofer de dacie, care la randul lui a intrat si el intr-o “movila”: “Am vazut turma cum traversa strada, dar nu am avut cum sa ma feresc – declaratia “nervosului”

Concluzia noastra a fost ca … nah … e inceput de iarna, porcii migreaza. Asa si era, dupa spusele celor de la ocolul silvic.

Mai stam noi putin de vorba, cand striga cineva:

- Mai veniti aici ca mai este un porc.

Cand ne ducem, ce sa vedem? Inca un porc in sant. Pe sosea erau urme de material plastic, mult par. Concluzia noastra: un tir a trecut a intrat in porc la prins sub bara si l-a tras mai multi metri pana bara a cedat iar porcul a aterizat in sant.

Dar ce e cu porcul in care am intrat noi? Concluzia lui tata: Deoarece dacia condusa de “nervos” era lovita mult in partea soferului, tata a banuit ca soferul a intrat primul in porc iar din viteza a ricosat procul pe banda noastra, motiv pentru care eu m-am trezit dintr-o data cu porcul in fata si nu l-am putut vedea de la distanta, … pentru ca nu era acolo.

A sunat cineva din masinile oprite pe margine la politie,dar noi cunosteam politia romana si ne asteptam sa dureze ceva pana vine politia – asa a si fost. Intre timp noi mergem inapoi la masina. Dar pana la masina ne intalnim cu copacul in care am intrat. Era un copacel mai degraba, era tanar dar saracul era ras de la radacina. Din viteza pur si simplu a fost ras.

Dar … de ce ne-am rasturnat? Concluzia lui tata: Cand am intrat in porc si am fost aruncat infara carosabilului eu am scapat volanul din mana, care a dat voie rotilor sa se intoarca mult spre dreapta. Avand viteaza masina a mers o bucata drept,apoi a intrat in copac deci s-a mai infranat putin dand voie masinii sa ia curba. Terenul fiind moale rotile inturnate la maxim, virajul a fost mare, deci …masina s-a rasturnat.

Acum ce sa facem noi cu masina? Noi vroiam sa merge acasa. Intre timp vine politia, vin si cei de la ocolul silvic, si ii rugam sa ne ajute sa punem masina pe 4 roti. Dar de unde? Masina era grea nu prea o puteam inturna. Oamenii nu prea aveau chef de facut fapte bune, dar la insistentele noastre am mai incercat odata. Intr-un final am pus masina pe 4 roti. Am incercat sa o impinge sa o scoatem la sosea dar terenul era prea alunecos ca sa putem face asta. Politistul care a venit, avea un ARO, asa ca l-am rugat sa ne ajute el. Dar si el o dadea codita ca… se teme sa se bage ca daca nu ne poate scoate. Intr-un final i s-a facut mila de noi si a intrat cu aro, avand success in scoaterea masinii pe sosea.

Odata ajunsi cu masina pe sosea, tata pune bateria la loc si incearca sa porneasca masina, dar … numai tin minte care o fost faza stiu doar ca masina nu a pornit. Ne punem noi sa impinge masina si ce sa vezi? Masina a pornit in schimb a scos un fum de nu vedeai la ~4 metri, asa ca ne-am lasat pagubasi. Intrase ulei in turbo si din cauza asta scotea fumul ala … deci era clar numai ajungeam acasa noaptea asta. Sunam la neamuri in Bucuresti sa vina sa ne ia dupa care am cautat un loc unde sa lasam masina. Am gasit un han in apropiere si am lasat masina acolo.

Intre timp lui tata i s-a inclestat gatul, nu-l mai putea misca deloc, pe Claudiu il durea si pe el piciorul, mergea schiop, toate mergeau din rau in mai rau. Ajungem in bucuresti, mergem la urgente unde stam pana pe la 4 dimineata. Nu era nimic grav la tata ( usurarea mea ).

In acele moment si mult timp dupa aia ma simteam atat de nasol, gandul la accident, la faza care a fost, imi dadea o senzatie atat de urata … e greu de explicat. Ce sa mai zic ca dupa accident mult timp dupa asta, unchiul meu facea glume pe seama mea: “Dani cum e cu porcul?” “ Bine ca a clatit Dani rezervorul la masina, acum numai este atat de multa rugina pe fund” si tot felul de faze dinastea care in nici un caz nu ma faceau sa ma simt bine; erau amuzante dar … totusi …

Toata faza cu accidental: vazutul “movilei, copacul si rasturnatul nu cred ca a durat mai mult de 10 secunde, a fost foarte rapid , nu prea am avut timp sa ma gandesc la nimic. Interesant ca mie nu mi s-a derulat filmul vietii cum au patit altii.

Si cam asta e tot, e ceva timp de cand am patit asta cred ca aproape 2 sau 3 ani. ( nu ma pasioneaza sa tin minte datele, nici pe cele importante; totusi stiu cand sunt nascut J )