Another day Another idéa
Sunt goluri înlăuntrul nostru pe care încercăm să le umplem. Cu ce le umplem? De obicei căutăm rezolvarea în direcţia opusă. Sunt multe cazuri în care datorita morţii unei persoane dragi, omul a încercat să umple acest gol prin băutura. Alţii datorita unui eşec pe plan profesional sau sentimental, işi caută diferite “refugii” prin care încearcă să umple acel golul care s-a format. Sunt multe motive pentru care apar aceste goluri: o relatie neadecvata cu parintii, o problema din şcoală, complexe, diferite eşecuri suferite.
Dacă eşuez pe plan profesional automat încerc să mă afirm în alt domeniu, şi este un lucru bun. Dar ce se întamplă cand apar eşecuri intre relaţia părinte-fiuşâ; soţ-soţie, eşecuri în prietenii? Aceste lucruri care ne afectează fără să vrem, viaţa emotionala au un impact si consecinţe în viaţa noastră de care ne dăm sau nu seama.
Datorita atitudinii greşite pe care a avut-o profesorul de română faţă de mine, eu am ajuns să urăsc limba română (e un exemplu). Comportamentul greşit pe care l-au avut părinţii în legatura cu copiii lor, îi v-a urmari pe aceştia,toata viaţa. Vor încerca la rândul lor să fie altfel cu copiii lor dar … de cele mai multe ori eşuează. Daca tatăl meu v-a fi un exemplu demn de urmat în ceea ce priveste relatia lui cu mama, eu voi avea toate şansele să-i calc pe urme. Dar dacă în familia nostră nu s-a ştiut altceva decât ură şi duşmănie, care v-a fi atmosfera din familiile copiilor dacă ei nu au cunoscut latura plină de dragoste şi pace care poate exista într-o familie. Eşecurile părinţilor se răsfrâng asupra copiilor lor.
De ce atunci când moare cineva, lumea se îmbracă în negru?
De ce rock-erii se imbraca în negru şi umbla cu tot felul de tatuaje, desene, însemnari care arată cap de mort, moartea cu coasa ..etc?
De ce tinerii se îmbraca în culori deschise, iar batrânii folosesc haine de culori închise?
De ce unii poarta kilograme de aur la gat?
De ce unii se lauda cu ce nu au?
De ce ne comparam unii cu alţii şi facem tot posibilul sa avem mai mult ca cel de langa noi?
De ce ni se pare ca un anumit lucru pe care îl are vecinul e mai bun decât cel pe care îl avem noi?
De ce avem în noi dorinţa neastâmpărată să avem tot mai mult?
De ce fetele stau atât de mult în faţa oglinzii? Mai noi băieţii le fac concurenţă.
De ce ne stabilim modele de urmat care de cele mai multe ori sunt cântăreţi sau actori care duc o viată desfrânata în sex, droguri, bautura … etc? Chiar vrem viaţa lor?
De unde vin toate aceste dorinte? Oare nu cumva este îlăuntrul nostru un gol care ţipă, răcneste că vrea umplut? Cu ce îl umplem?
Domnul cunoaste gandurile celor intelepti. Stie ca sunt desarte.
dori`s
January 18th, 2008 at 12:59 pm
adevarul este ca traim intr-o lume care tanjeste dupa DRAGOSTE.dar dragoste adevarata nu surogat.Dumnezeu este DRAGOSTE.noi am gustat aceasta si suntem beneficiarii acestei iubiri fara limite (noi fiind crestinii,copii Domnului,nascuti din Duhul Lui).faptul ca sununt atatia oameni care inca tanjesc dupa dragoste ar trebui sa ne dea un pic de gandit.cred ca este datoria noastra sa ducem aceasta dragoste adevarata la cei care au nevoie.fiecare o poate face in felul sau,dupa darurile cu care a fost investit.uni prin lucruri practice (poate facand o prajitura sau o mancare cuiva cazut in deznadejde,nu este obligatoriu sa fie sarac),uni poate cantand despre dragostea Lui intr-un grup sau unei pesoane lipsite de afectiune,alti care au acest dar prin vestirea Evangheliei.cineva zicea ca Domnu nu are someri,fiecare poate face ceva pentru El.ce ma doare este ca uneori nu putem face aceste lucruri pentru ca noi (cei care ar trebui sa simtim din plin dragostea in fiintele noaste) suntem dezamagiti si simtim acel gol.ma intreb uneori unde se duce toata acea dragoste pe care Dumnezeu o revarsa din plin peste noi,daca nu-i dam voie sa ne umple acel gol?