Another day Another idéa
Care e diferenţa dintre un copil şi un adult (luând în calcul faptul că adultul este cel matur)? Când esti adult îţi dai seama cât de bleg erai în perioada de imaturitate.
Aţi privit vreodată peste umăr în viaţa voastră ca să examinaţi puţin “locurile” pe unde tocmai aţi trecut?
De multe ori când îmi aduc aminte de unele faze din trecut mă ruşinez şi îmi vine să-mi dau palme, pentru că îmi dau seama cât de prostuţ am fost în unele faze, cât de nemanierat, lipsit de cultura şi multe alte chestii de genul ăsta. De multe ori mă întreb, cum m-au suportat prietenii pentru că de foarte multe ori nu am fost prietenul cel mai bun, totuşi am avut prieteni care au fost langă mine chiar şi atunci când nu meritam, când le făceam faze nasoale, uneori meritam să fiu bătut dar nu am fost.
Cred că cel mai bine apreciezi o prietenie atunci când te uiti în urmă, şi vezi tot timpul două perechi de paşi: doua perechi de paşi atunci când îţi merge bine; două perechi de paşi atuci când îţi merge rau; două perechi de paşi atunci când te-ai certat cu unul din prieteni; două perechi de paşi când ai nevoie ca cineva să-ţi asculte liniştea; două perechi de paşi când ai nevoie să împărtăşeşti cu cineva o bucurie; două perechi de paşi …
Mulţumim lui Dumnezeu că este tot timpul o pereche de paşi invizibili care ne urmăresc şi ne ajuta.
Aş vrea să pot fi prietenul care să merite titlul de prieten.
Domnul cunoaste gandurile celor intelepti. Stie ca sunt desarte.
Aurel_uk
February 20th, 2008 at 9:11 pm
Doua urme de pasi:P..Intr-o zi un om mergea pe un drum de nisip, (drumul de nisip fiind viata lui), la un moment dat s-a intalnit cu Dumnezeu, si Dumnezeu i-a spus, ia-Ma de mana si Voi fi cu tine si la bine si la rau….. Si omul a acceptat, si de-atunci in viata lui erau mereu 2 urme de pasi…dar intr-o zi, cand omului ii mergea greau, acesta s-a uitat in urma si a vazut numai o urma de pasi…si s-a intrebat .”De ce Doamne m-ai lasat? Ai promis ca niciodata nu ma vei lasa, si uite acum m-ai lasat singur si mi-e greu” Dumnezeu s-a uitat spre el si cu o voce duiasa i-a spus. “Stai linistit fiule, nu te-am lasat, urmele din nisip nu sunt ale tale, tu esti in bratul meu, acele urme sunt ale mele”
ddorina
February 21st, 2008 at 7:11 am
daaa, cand se vede doar o urma de pasi pe nisip, sunt urmele lasate de Dumnezeu, care ne-o luat pe brate. tot timpu mo incurajat povestea asta. cand iti dai seama ca ai tot timpu un prieten langa tine,privesti altfel lucrurile, nu mai traiesti cu frica aia ca tre sa iei o decizie singur, fara sa te sfatuiasca cineva in privinta asta; nu simti frustrare ca nimanui nu-i pasa de tine…is multe, care uneori chiar daca nu mai avem puterea sa le credem, parca ne “imping” sa mergem mai departe, ne da o speranta… mult succes in umblare…
Lucifer
April 8th, 2008 at 11:55 am
Acestui subiect al tau i se potriveste perfect poezia poetului Brazilian Ademar Barros.
“Duiosia lui Dumnezeu”
Azi noapte am visat,
Am visat ca mergeam pe nisip
intovarasit de Domnul
si pe ecranul nopti erau proectate
toate zilele vietii mele
Am privit inapoi si am vazut
ca pentru fiecare zi a vieti mele proectate in film
apareau urme de pasi pe nisip:
una a mea si una a Domnului.
Am mers asa nainte,
pina cind toate zilele mele s-au sfirsit.
Atunci m-am oprit uitindu-ma inapoi
si-am observat ca in anumite locuri era
numai o singura urma de pasi…
Acele locuri coincideau cu zilele cele mai grele
din viata mea,
zile de mari incercari, si cumpene,
de mari spaime si de mari dureri…
Am intrebat atunci:
“Doamne, Tu mi-ai promis sa fii mereu cu mine
in fiecare zi a vietii mele,
si eu am acceptat sa fiu mereu cu tine,
pentru ce m-ai lasat singur
tocmai in cele mai teribile zile ale vietii mele ?”
Si Domnul mi-a raspuns:
“Fiul meu, Eu te iubesc si ti-am promis
sa fiu mereu cu tine pe tot drumul vietii tale,
si ca nu te voi lasa nici macar pentru o clipa singur.”
“Si sa stii bine, ca Eu nu te-am parasit…”
” In zilele in care tu ai vazut
numai o singura urma pe nisip
erau zilele in care Eu te duceam pe brate!…”
AMIN
PACE si IUBIRE.