Am observat o chestie în traducerile filmelor. Cand vine vorba de religie, credinţă - traducerea i-a cu totul altă nuantă. Spre exemplu dacă în film o replică se refera la Tatăl, adică la Dumnezeu - traducerea capătă sens de tată pământesc. La fel şi pentru fraţi sau surori - când e vorba de fraţi în credinţă, dacă te iei după traducere, întelegi fraţi de sânge. Am mai văzut recent o fază în film spunea: “tu te rogi Lui?” iar traducerea : “tu te gândeşti la el” el fiind in cazul ăsta un personaj din film.

Oare de ce este aşa de greu să se vorbească deschis despre lucrurile spirituale? De ce încercăm să ocolim adevărul care este atât de simplu şi căutăm să-l aflam prin hard way ?

De ce se încearcă scoaterea lui Dumnezeu din ecuaţie?

Printează acest articol
  • Print this article!