Another day Another idéa
În această dimineaţă minunată de primăvară am luat unul din “frumoasele” şi “confortabilile” mijloace de transport în comun de care dispune RATP-Iaşi şi m-am îndreptat spre şcoală. Am preferat să stau în picioare pentru că ştiam că mai târziu se va aglomera şi vor fi tinerei destui care să stea pe locul bătrânilor. După vre 3 staţii autobuzul era deja plin.
În următoarea staţie se urcă o cucoană. Nu prea avea loc unde să se suie dar … aşa ca la noi, s-a înghesuit puţi şi a întrat într-un final în autobuz. Îmediat după ce a urcat se uită în direcţia în care eram eu şi spune pe un ton în care se vedea că e stresată de ceva : Da faceţi un pas mai încolo ca să încăpem şi noi. Eu şi colegul colegul meu ne uitam în jurul nostru să vedem unde este pasul ăla pe care îl putem face şi bineînteles că nu am găsit locul necesar deci nu facem nici o miscare. Cucoana noastră nu se lasă, se uită la mine şi spune: Da, cu tine vorbesc, mergi jumătate de metru mai încolo! Să fi avut un buton prin care să o catapultez undeva la chinezi, n-aş fi stat prea mult pe gânduri. Unde să mă dau că numai am loc! spun eu. Jumătate de metru mai încolo şi mai încape un om, răspune cucoana şi mai stresată & stresantă.
Deja începea să mă tulbure situaţia aşa că o învit pe cucoană să coboare şi să meargă pe jos, e mult mai confortabil. Discuţia se încheie aici. Cucoana coboară 2 staţii mai încolo.
Faze de genul ăsta se întamplă zilnic prin Iaşi şi totuşi nu înteleg un lucru : care e problema cucoanei?
Dacă sunt în staţie şi văd că autobuzul e plin, nu mă mai urc în el, aştept pe următorul, apoi pe următorul şi tot aşa. Dar dacă mă urc în autobuzul plin, nu încerc să fac aranjamente prin autobuz a.î. să-mi găsesc poziţia confortabilă pentru mine. Nu mă obligă nimeni să mă sui în autobuzul plin a.î. nici uşile nu se mai închid. Îar dacă ma sui, stau cuminţel în locul meu şi încerc să nu deranjez pe nimeni.
Mi se pare o lipsă de bun simţ să ai pretenţia ca un om să-şi schimbe locul doar ca tu să stai mai confortabil, mai ales când este aglomeraţie mare iar omul respectiv trebuie să înghesuie pe altcineva ca să-ţi facă loc. De afară se vede foarte clar dacă autobuzul este plin sau nu aşa că nu este o supriză şi nu eşti luat pe nepregătite atunci când vezi că autobuzul e plin. În cel mai rau caz dacă vezi un loc liber, te scuzi frumos de persoanele din jurul tau şi îţi faci loc în mod civilizat (neîmpingând şi nepunând mâna pe nimeni) spre oaza de fericire văzută la orizont.
Domnul cunoaste gandurile celor intelepti. Stie ca sunt desarte.
Leave a reply