600 in the morning … ajung acasa, mama ca o albinuță hărnicuță ce este, era deja in bucatărie făcea un borș :) zicea că david a uitat aseară să pună borșul în frigider, dar eu știu că a făcut pentru că știa că vin acasă:).
după salutarile normale….
-vrei un lapte cu un corn, intreabă mama
-da, răspund eu. Am mers toată noaptea cu trenul și ce-i drept mi s-a facut puțin foame. Între timp am și uitat de mâncare, mă schimb și mă bag în pat, eram rupt de oboseală. După 5 min, aud pe mama cum intră în cameră:
-hai dani, ia și mănâncă că se răcește..
-da da, imediat, răspund eu, cu toate că știam… nu mă ridic din pat pt nimic în lume:)
…și adorm…
după 1 min adică 830 mă strigă cornelia:
-dani, îi 830, scoală!
-da da, se aude din direcția mea
după treaba asta, s-a tăiat firul, cică a mai venit cornelia odată, mult mai insistentă, să mă trezeasca dar eu n-am mișcat nici-o sprinceană.
Eih, cam atât de obosit am fost după drumul cj-sv; nu vreau să mă plâng dar niciodata n-am ajuns mai obosit și in ultimul timp am facut de câteva ori drumul ăsta: cj-is, is-cj, cj-sv …etc
Anyway… ajung în gară la cj, trenul la linia 5
…în timp ce mă îndreptam spre vagonul 5, care era tocmai în capătul celălalt mă uit pe geam după numarul la care trebuiam să ajung… cand ajung în dreptul compartimentului meu… ce să văd? era full – cel putin așa se vedea de afară; totuși aveam și eu locușorul meu acolo.
…cu nedorința de rigoare, mă sui în tren, trenul pornește, nu mă pun pe locul meu pt că o doamnă, care stătea tolănită pe 3 locuri, mă roagă s-o las să mai stea așa 5 min, i-am răspuns că da, dacă mă roagă frumos și am ieșit.
…ajung intr-un final pe locul meu, încerc să dorm dar… no way, un compartiment mai la deal, erau niste bărbati in jur de 40 și ceva de ani, toti cu spirt la bord, care vorbeau cu volumele date la maxim: injuraturi, certuri… lucruri de bază.
… la un moment dat femeia… aceia… incepe să pălăvrăgească cum moldovenii aștia fac de rușine țara (și ca să vezi… până la urmă și ea era din moldova, dar mutată în… nu știu unde, oricum nu moldova), nu știu să se comporte bla bla bla. N-am zis nimic, era altă fătucă de la facultatea de relatii publice sau cum s-o fi chemând, din cluj, care și ea era din moldova și… a început cumva să spele fața moldovenilor ălora care de fapt nu erau moldoveni că aveau accent de cj, sau mă rog… zona aia.
… 000: din 8 persoane din comaprtiment 6 dormeam în liniște și pace, sau mă rog, încercam că bărbații de lângă noi, încă făceau galerie, aveau să coboare puțin mai încolo, înainte să intrăm in moldova, ăf cors, când se apucă femeia noastră să să pornească pălăvrăgeala… cum că a fost prin germania și a lucrat, a învățat germana la 48 de ani că nah… creierul la vârsta aia… da da, stim cu toțiii, ne-ați convins de asta…. s-a măritat cu un sârb(moș) din interes, ălă se mândrea cu ea că nah, era tânără și frumoasă (am incercat să văd unde era frumusețea aia dar… n-am găsit-o), cum făcea tot felul de tranzacții cu marfă de la turci, sârbi, cum n-avea treabă la vamă, mergea cu sârbul… și tot felul de nimicuri dinastea. Eih…. cum să dormi în condițiile astea?
Totuși… cred că ține de bunul și lipsitul bunul simț să taci din gură când vezi că tot compartimentul doarme. Nu-mi era de mine, mi-era de fata aia frumoasă din fața mea care, săraca, încerca și ea se doarmă și se rotea pe toate părțile – ca și mine de altfel – încercând să-și găsească locul.
… într-un final n-am mai rezistat și i-am zis:
-măi femeie, este un compartiment întreg care doarme și tu tot taca taca aici ca o moară stricată.
ah.. cu ceva vreme în urmă spunea că ei nu-i place să bată din gură cum o fac alte femei care tot taca taca din gură, ea vorbește puțin (în gândul meu: lol, aș vrea s-o vad și pe asta)
… în fine… după faza asta a tăcut din gură – probabil pentru că nu am formulat ca mai sus rugămintea mea, i-am spus cât se poate de frumos, chiar am rugat-o – în felul ăsta a reușit să adoarmă și studenta respectiva care probabil era o victima… probabil, că… dacă mă gandesc mai bine, avea și ea un debit destul de ridicat la a vorbi nimicuri…
n-am mai zis nimic de putoarea din tren, am realizat că asta vine la pachet, odată cu biletul, deci… nu-mi mai bat capul… totuși am să încerc o dată cu nașul, poate are o ofertă mai bună.
eih… după o călătorie de genul ăsta, când te pui în pat, pot să taie ăștia toate pădurile României că tot nu te trezești, am dormit ca un parlamentar în parlament … dus…