după salutarile normale….

-vrei un lapte cu un corn, intreabă mama

-da, răspund eu. Am mers toată noaptea cu trenul și ce-i drept mi s-a facut puțin foame. Între timp am și uitat de mâncare, mă schimb și mă bag în pat, eram rupt de oboseală. După 5 min, aud pe mama cum intră în cameră:

-hai dani, ia și mănâncă că se răcește..

-da da, imediat, răspund eu, cu toate că știam… nu mă ridic din pat pt nimic în lume:)

…și adorm…

după 1 min adică 830 mă strigă cornelia:

-dani, îi 830, scoală!

-da da, se aude din direcția mea

după treaba asta, s-a tăiat firul, cică a mai venit cornelia odată, mult mai insistentă, să mă trezeasca dar eu n-am mișcat nici-o sprinceană.

Eih, cam atât de obosit am fost după drumul cj-sv; nu vreau să mă plâng dar niciodata n-am ajuns mai obosit și in ultimul timp am facut de câteva ori drumul ăsta: cj-is, is-cj, cj-sv …etc

Anyway… ajung în gară la cj, trenul la linia 5
…în timp ce mă îndreptam spre vagonul 5, care era tocmai în capătul celălalt mă uit pe geam după numarul la care trebuiam să ajung… cand ajung în dreptul compartimentului meu… ce să văd? era full – cel putin așa se vedea de afară; totuși aveam și eu locușorul meu acolo.
…cu nedorința de rigoare, mă sui în tren, trenul pornește, nu mă pun pe locul meu pt că o doamnă, care stătea tolănită pe 3 locuri, mă roagă s-o las să mai stea așa 5 min, i-am răspuns că da, dacă mă roagă frumos și am ieșit.
…ajung intr-un final pe locul meu, încerc să dorm dar… no way, un compartiment mai la deal, erau niste bărbati in jur de 40 și ceva de ani, toti cu spirt la bord, care vorbeau cu volumele date la maxim: injuraturi, certuri… lucruri de bază.
… la un moment dat femeia… aceia… incepe să pălăvrăgească cum moldovenii aștia fac de rușine țara (și ca să vezi… până la urmă și ea era din moldova, dar mutată în… nu știu unde, oricum nu moldova), nu știu să se comporte bla bla bla. N-am zis nimic, era altă fătucă de la facultatea de relatii publice sau cum s-o fi chemând, din cluj, care și ea era din moldova și… a început cumva să spele fața moldovenilor ălora care de fapt nu erau moldoveni că aveau accent de cj, sau mă rog… zona aia.
… 000: din 8 persoane din comaprtiment 6 dormeam în liniște și pace, sau mă rog, încercam că bărbații de lângă noi, încă făceau galerie, aveau să coboare puțin mai încolo, înainte să intrăm in moldova, ăf cors, când se apucă femeia noastră să să pornească pălăvrăgeala… cum că a fost prin germania și a lucrat, a învățat germana la 48 de ani că nah… creierul la vârsta aia… da da, stim cu toțiii, ne-ați convins de asta…. s-a măritat cu un sârb(moș) din interes, ălă se mândrea cu ea că nah, era tânără și frumoasă (am incercat să văd unde era frumusețea aia dar… n-am găsit-o), cum făcea tot felul de tranzacții cu marfă de la turci, sârbi, cum n-avea treabă la vamă, mergea cu sârbul… și tot felul de nimicuri dinastea. Eih…. cum să dormi în condițiile astea?
Totuși… cred că ține de bunul și lipsitul bunul simț să taci din gură când vezi că tot compartimentul doarme. Nu-mi era de mine, mi-era de fata aia frumoasă din fața mea care, săraca, încerca și ea se doarmă și se rotea pe toate părțile – ca și mine de altfel – încercând să-și găsească locul.
… într-un final n-am mai rezistat și i-am zis:
-măi femeie, este un compartiment întreg care doarme și tu tot taca taca aici ca o moară stricată.
ah.. cu ceva vreme în urmă spunea că ei nu-i place să bată din gură cum o fac alte femei care tot taca taca din gură, ea vorbește puțin (în gândul meu: lol, aș vrea s-o vad și pe asta)
… în fine… după faza asta a tăcut din gură – probabil pentru că nu am formulat ca mai sus rugămintea mea, i-am spus cât se poate de frumos, chiar am rugat-o – în felul ăsta a reușit să adoarmă și studenta respectiva care probabil era o victima… probabil, că… dacă mă gandesc mai bine, avea și ea un debit destul de ridicat la a vorbi nimicuri…

n-am mai zis nimic de putoarea din tren, am realizat că asta vine la pachet, odată cu biletul, deci… nu-mi mai bat capul… totuși am să încerc o dată cu nașul, poate are o ofertă mai bună.

eih… după o călătorie de genul ăsta, când te pui în pat, pot să taie ăștia toate pădurile României că tot nu te trezești, am dormit ca un parlamentar în parlament … dus…

române, sunt gigel din canal, dă-mi un add că am de trimis nişte mass-uri idioate.

Simplu.
Nu-i de mirare că messenger-ul are atâţia gândaci, dacă tot nu ştie poporul să-l folosească ce sens ar avea să meargă mai bine, nu?

Îmi aduc aminte de atunci când a apărut y!m 9 … aveam o legătură de popor, de la mine din lista, care l-au unistall pentru că avatarul celor din listă apărea prea mare  (detailed list) .Mi-e unul îmi place, problema apare când ai 50 sau chiar mai puţini useri online. Ei . . . oare era aşa de greu de găsit compact list-ul. Totuși e mai simplu să spui că nu-ți place decât să recunoști că nu știi …

Gata, m-am descărcat … cei care tot au încercat să se infiltreze prin lista mea – try again – mai multe încercări, mai multe șanse de câștig.

Mai nou în Olanda, țară în care drogurile se servesc la desert, un ”mare ideolog” a venit cu geniala idee de a ”construi” un număr de telefon la care Dumnezeu poate fi găsit.

Normal că la telefon va răspunde robotul spunând că: ”Dumnezeu este ocupat, dar poți lăsa un mesaj…”. Partea bună este că este că se poate suna și din România.

Deci în loc să te pleci frumușel pe genunchi și să te mărturisești, e mai simplu să dai un telefon și să vorbești cu un dumnezeu creat de om care nu are absolut nici-o putere.

Ce să mai zic? … Satan e la el acasă.

Părinții mi-au oferit o educație bună și le mulțumesc pentru asta, poate de asta nu înteleg de ce multi români se plâng de țara în care trăim, de felul cum e guvernată, se plâng de toate lucrurile, dar nimeni nu plânge după ce aruncă tot felul de gunoaie aiurea pe stradă și nu în coșurile de gunoi pe care … de bine de rău sunt mai peste tot.

Ce să mai zic …. era o zonă în my city, unde oamenii aruncau gunoiul din casa chiar în stradă. Asta nu am înțeles-o niciodată.

O a cincea persoana s-a mutat în acel cartier. FIECARE a crezut că CINEVA o va vizita. ORICINE ar fi putut face acest efort. Dar … NIMENI nu a mers la el. Ştiţi cine l-a câştigat pentru Domnul?

NIMENI

Pe tine cum te cheamă?